Wiki Creştin-ortodox
Advertisement
Mănăstirea Dintr-un Lemn
Profilul mănăstirii
Confesiune: ortodoxă
Hram: Naşterea Maicii Domnului
Ctitor: Matei Basarab
Datele mănăstirii
Datare: 1635
Ţara: România
Localizare: Frânceşti, judeţul Vâlcea
Website: Site Web

Mănăstirea Dintr-un Lemn este un aşezământ monahal din comuna Frânceşti, judeţul Vâlcea, la aproximativ 25 de kilometri sud de municipiul Râmnicu Vâlcea şi 5 km de oraşul Băbeni, Vâlcea. Legenda

Cea mai veche mărturie despre apariţia mănăstirii într-un ţinut de un farmec deosebit, la margine de pădure seculară cu stejari asemeni, ne vine din însemnările călătorului pe meleagurile Ţărilor Române, diaconul grec Paul de Alep. Acesta pe la 1653-1658, însoţind pe Patriarhul Macarie al Antohiei, susţine că un călugăr a găsit într-o scorbură a unui stejar secular icoana Maicii domnului. Mai spune că acesta aude o voce care l-a îndemnat să construiască în acel loc o biserică din acel stejar secular.

O altă mărturie scrisă existentă de la 29 iulie 1745 a mitropolitului Neofit Cretanul, spune că "un cioban cu numele de Radu, în timpul domniei lui Alexandru Vodă (1568-1577) a visat Icoana Maicii Domnului, despre care aminteşte Paul de Alep şi tăind stejarul în care a fost găsită icoana, a făcut din lemnul ei o bisericuţă, numită din această pricină "Dintr-un lemn". Cam tot aşa afirma pe la 1842 poetul Grigore Alexandrescu care vizitează lăcaşul, ascultând legendele locului.

Certe sunt însă existenţa şi astăzi a stejarilor seculari şi a Icoanei Maicii Domnului, icoană de dimensiuni impresionante, 1,5 m înălţime ci 1 m lăţime. Acestea sunt probe incontenstabile în definirea adevărului din legende.

Deasemeni, adevărul este oglindit şi de existenţa materială a bisericuţei din lemn de stejar, din bârne groase şi se pare că a fost ridicată pe la mijlocul secolului XVI. În biserică se află Icoana Maicii Domnului de care este legată existenţa aşezământului monahal.

Despre când şi unde a fost pictată icoana, părerile sunt împărţite, mai bine spus diferite. Profesorul Andrei Grabor de la Universitatea din Strasbourg, spunea că ar fi fost pictată în secolul IV la mănăstirea Theothokos din Grecia după modelul aparţinând apostolului Luca, cel care a pictat prima oară pe Fecioara Maria.

Profesorul I.D.Ştefănescu nu împărtăşeşte ideea lui Andrei Grabor, afirmând că icoana ar fi fost pictată la Bizanţ sau la Muntele Athos, folosindu-se un model mai vechi de pe la jumătatea secolului XVI şi se pare că este ipoteza cea mai plauzibilă. Modul cum a ajuns pe aceste meleaguri nu este cunoscut. Legendele apariţiei şi construirii aşezământului monahal sunt o parte din adevăr, însă prima menţiune documentară apare la 20 aprilie 1635. O mărturie importantă scrisă este a lui Matei Basarab din 27 noiembrie 1640 la ridicarea bisericii din piatră. Acesta nota că a zidit mănăstirea "de isnoavă de'ntemei", înşirând mănăstirile pe care le-a întemeiat.

Pisania bisericii de piatră, care datează din 1715, pomelnicul mănăstirii din 1804 făcut după cel din 1715, confirmă că documentul din 1640 a lui Matei Basarab este real şi că biserica de zid este construită de acesta.

Dar însemnările lui Paul de Alep care a vizitat mănăstirea la 20 de ani după inaugurare, spun cu totul alceva. El afirmă că ctitor al asezământului este un boier contemporan cu Matei Basarab şi văr cu acesta, Preda Brâncoveanu, fost mare spătar, mare culcer, mare vornic, viitor ban. Adevărul ar putea fi undeva la mijloc. Faptul că cei doi sunt rude apropiate, ar fi putut contribui împreună la construcţia bisericii, lucru cofirmat de tabloul ctitorilor din pronausul bisericii din zid. Chiar şi linia construcţiei este tipică epocii în care a trăit Matei Basarab.

După o restaurare importantă făcută de către Ministerul Aerului şi Marinei, restaurare făcută între anii 1938 - 1940, sfântul locaş devine simbolic loc de închinăciune şi rugă pentru aviatori şi marinari.

Advertisement