Wiki Creştin-ortodox
Advertisement

Primii ani[]

Vasile Muraviev (viitorul Sfânt Serafim) s-a născut în 1865 în satul Cheremovsky în regiunea Yaroslav. Părinţii săi, Nicolae şi Chione erau ţărani. Când Vasile avea numai 10 ani, tatăl său a trecut la Domnul şi a fost trebuit ca el să aibă grijă de mama şi de sora sa, Olga.

Un vecin l-a luat pe Vasile cu el la Sank Petersburg şi i-a găsit o slujbă ca vânzâtor într-o prăvălie, (probabil ca băiat de prăvălie). Dar tânărul Vasile avea o dorinţă tainică de a deveni călugăr, aşa că intr-o zi s-a dus la mânăstirea Sfântul Alexandru Nevski, pentru a vorbi cu un duhovnic despre acest gând al său. Duhovnicul l-a sfătuit să rămână în lume, să îşi întemeieze o familie, iar apoi, după ce copii lui o să fie mari, el si soţia sa vor putea să-I slujească Lui Dumnezeu în viaţa monahală.

Viaţa de familie[]

Vasile a primit aceste cuvinte ca fiind voinţa Lui Dumnezeu. Aşadar, şi-a trăit viata asa cum fusese sfătuit.

Vasile a continuat sa lucreze la magazin şi să trimită bani acasă, la familia sa. Când avea 24 de ani Vasile s-a căsătorit. Pe soţia sa o chema tot Olga, ca şi pe sora sa. Şi-a început propria afacere ca blănar (Blănarul este acea persoana care se ocupa cu prelucrarea, modificarea, curaţarea sau repararea hainelor din blană de animale), devenind foarte bogat.

A avut un fiu, Nicolae şi o fata, Olga. După moarte ficei lor, Vasile si soţia sa au căzut deacord ca sa traiască de acum în ainte ca fratele şi sora.

Viaţa monastică[]

Când avea în jur de 30 de ani, Vasile dăduse deja mare parte din averea strânsă, ca donaţii către diferite mânăstiri.

Cand Nicolae a crescut, Vasile şi Olga şi-au îndreptat paşii spre mânăstiri, pentru a sluji Lui Dumnezeu. Olga a fost tunsă în monahism în anul 1919 cu numele de Cristina şi a vieţuit în Mânăstirea Învierii Domnului - Noul Diveoo din Sank Petersburg. Mai târziu a fost tunsă schimonahie (schima mare) primind numele de Serafima. A trecut la Domnul în 1945.

Nu se ştie exact unde a primit Vasile tunderea în monahism, (se presupune ca ar fi primit-o în Sfântul Munte Athos), sau noul nume care i-ar fi fost dat.

În 1927 ajunge la mânăstirea Sfântul Alexandru Nevski, unde devine parinte duhovnic al călugărilor. Acolo a fost tuns schimonah , primind numele Serafim. Datorită faptelor sale ascetice, Sfântul Serafim a primit de la Dumnezeu darul Clarviziunii (Străvederii) si al tămăduirii bolilor si mulţi oameni veneau la el, cerându-i ajutorul şi sfatul.

Episcopul Alexei Shimansky, al Novgorodului a venit la sfânt in 1927, vrând sa-i ceară sfatul, dacă să plece din Rusia, de moment ce mulţi episcopi şi preoţi erau arestaţi şi executati de către regimul comunist Bolşevic. Înainte ca episcopul să apuce să spună ceva, Sfântul Serafim i-a grăit: ,,Mulţi acum pleacă din Rusia, dar nu ai de ce să te temi. Este nevoie de tine aici. Vei ajunge patriarh si vei păstori timp de 25 de ani”.

Anii de prigonire[]

S-a abătut prigoana comunistă şi asupra Lavrei. Călugării erau arestaţi, exilaţi şi trimişi în lagăre de muncă. Mulţi erau executaţi. Începând cu 1929 sfântul fost arestat de 14 ori. A continuat misiunea sa ca preot şi în lagărele de concentrare unde fusese deportat, unde întărea şi îi încuraja pe prizonierii care erau împreuna cu el.

În 1933 sfântul s-a întors din lagăr şi s-a stabilit în Vyritsa. Acesta era un loc foarte frumos, cu păduri si râuri şi era cunoscut pentru clima sa blânda şi sănătoasă. Sănătatea Sfântului Serafim se deteriorase în lagar datorită condiţiilor grele şi pentru că fusese bătut de multe ori. O biserică de lemn a fost construita în cinstea Icoanei Kazan, a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, în Vyritsa, în anul 1913. Aceasta a fost construită pentru a comemora 300 de ani de la naşterea dinastiei Romanov.

După o oarecare îmbunătăţirea a stării sale de sănătate, Sfântul Serafim a început sa primească vizitatori, care căutau sfat duhovnicesc. Mulţi dintre cei bolnavi se vindecau cu rugăciunile sale. Autorităţile au sesizat numărul mare de oameni care veneau la el. Chilia lui era căutată de un număr mare de oameni, de obicei noaptea, datorita temerilor de autorităţi. Odata poliţia a venit sa îl aresteze din nou, dar doctorul le-a spus că Sfântul Serafim nu va supravieţui călătoriei datorita stării precare de sănătate. Atunci au decis să îl lase singur şi aşa Dumnezeu a ocrotit viaţa plăcutului Său.

Germanii au intrat în Vyritsa în decembrie 1941, dar nimeni nu a fost rănit şi nu au fost luaţi prizonieri. În timpul războiului Sfântul Serafim devenise tot mai slăbit şi nu mai slujea decât rar în capela Sfântul Serafim de Sarov. Începând cu 1945 părintele Alexei Kibardin a început să slujească în biserica Kazan. În primâvara lui 1949 Sfntul Serafim devenise foarte slăbit şi rămase la pat. Dar şi aşa, mai primea vizitatori ca şi înainte.

Adormire şi preaslăvire[]

La puţin timp înainte de adormirea sa, i s-a arâtat Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care l-a îndemnat să se Împărtăşească cu Sfintele Taine în fiecare zi. Părintele Alexei Kibardin îi aducea Sfintele Taine în fiecare noapte la ora 2 a.m. Dar o data a aţipit si nu i le-a adus decât la ora 4 a.m. I-a cerut iertare Sfântului pentru întârziere şi a remarcat ca era învăluit de o radiere de lumina. Atunci Sfântul i-a spus: ,,Părinte, nu îţi face griji. Sfinţii Îngeri mi-au adus deja Sfintele Taine. Văzându-l învăluit în lumină parintele Alexie ştia că ceeace îi spunea Sfântul era adevărat.

Sfântul a spus părintelui Alexei, să se ducă la Moscova, ca să îl informeze pe Patriarhul Alexei I ca are să plece la Domnul în doua săptamâni. Când părintele Alexei a transmis mesajul, Patriarhul şi-a întors privirea spre Sfintele Icoane şi s-a însemnat cu Semnul Sfintei Cruci. Apoi când s-a reîntors spre părintele Alexei, lacrimile îi curgeau pe obraji. Atunci a spus: ,, Sunt Patriarh de patru ani. 21 mi-au mai rămas. Aceasta este ceeace mi-a spus mie acest sfânt părinte”. Patriarhul Alexei a trecut la cele veşnice în 1970, întocmai cu proorocia Sfântului Serafim.

Sfântul Serafim a trecut la Domnul la 3 aprilie (21 martie S.V.) 1949. Cu o oră înainte de a adormi a cerut să i se citească acatistele Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, a Sfântului Serafim de Sarov şi al Sfântului Nicolae. Timp de o săptămână dupa adormirea sa s-a simţit o mireasmă placută în Vyrits.

Sfântul Serafim a fost înmormântat în cimitirul bisericii ,,Icoanei din Kazan”, din Vyrits. Mulţime de oameni au participat la funerarii, iar Vyritsa a devenit loc de pelerinaj.

Sfântul Schimonah Serafim a fost canonizat de către Biserica Ortodoxă Rusă în august 2000, cu ziua de prăznuire pe 21 martie

Advertisement