Wiki Creştin-ortodox
Advertisement
Fișier:Basil.jpg

Sf. Vasile cel Mare

Sfântul Ierarh Vasile cel Mare (330 - 379) s-a născut în Cezareea Capadociei, din părinţi binecredincioşi şi înstăriţi, Vasilie şi Emilia. Tatăl său era un luminat dascăl în cetate.

Iubitor de învăţătură şi înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile şi-a îmbogăţit mintea cercetând, rând pe rând, şcolile din Cezareea, apoi din Constantinopol, mergând până la Atena, la cea mai înaltă şcoală din timpul său, unde a întâlnit pe Sfântul Grigorie Teologul, cu care a legat o strânsă şi sfântă prietenie. A studiat logica, matematica, gramatica, ştiinţele naturii, retorica, filosofia şi medicina.

La Atena, împreună cu Sfântul Grigorie, a întemeiat prima grupare de studenţi creştini. Această grupare a fost combătută puternic de păgâni.

A intrat în monahism, apoi a fost hirotonit preot.

A fost ales Arhiepiscop al Cezareii în anul 370, în vremuri grele pentru Biserică, atunci când ereticii lui Arie şi Macedonie izbutiseră să aibă de partea lor pe însuşi împăratul Valens. Sfântul Vasile a dus o luptă aprigă, cu scrisul şi cuvântul, pentru apărarea dogmei Sfintei Treimi. De aceea şi-a atras mânia împăratului şi a suferit multe prigoniri din parea lui. Lucrarea sa teologică şi spirituală a fost continuată de fratele său mai mic, sfântul Grigorie de Nyssa.

Sfântul Vasile cel Mare a orânduit viaţa monahală şi a întemeiat, pe lângă Biserică, azile şi spitale, în ajutorul celor săraci şi neputincioşi, îndemnând pe cei înstăriţi să folosească averile lor, ajutând pe cei lipsiţi.

De la Sfântul Vasile cel Mare ne-au rămas scrise:

  • Regulile monahale;
  • Tâlcuirile la Facere;
  • Tâlcuirile la Psalmi;
  • Tratatul despre Sfântul Duh;
  • 366 de Epistole
  • Sfânta Liturghie care astăzi poartă numele său.

Prăznuirea Sfântului Vasile cel Mare se face în fiecare an în ziua de 1 ianuarie.

Iconografie[]

Erminia lui Dionisie din Furna (ed. Sophia, București, 2000, pp. 23, 151, 153, 194, 195, 205, 209, 229, 236, 239) dă următoarele indicații pentru zugrăvirea Sf. Vasile cel Mare:

  • Înalt, drept, ascetic slab, cu fața prelungă, galben [sau negricios] la față, tâmplele adâncite, cu fruntea puțin încrețită și obrajii puțin zbârciți, nasul lung și coroiat, cărunt, cu barba destul de lungă, sprâncenele lungi, rotunde și cam încrețite, ca la omul îngrijorat, posomorât, spune: "Nimeni din cei legați cu pofte trupești nu este vrednic să vină, sau să se apropie, sau să slujească Ție, Împărate al Slavei!..." Sau, după rânduială cuvioșească, astfel: "Trebuie să purtăm de grijă cu tot deadinsul de frumusețea sufletului, căci aceasta va să ceară Dumnezeu, dreptul judecător, de la neamul omenesc...". Este zugrăvit în veșminte episcopale, dar fără mitră pe cap.
  • Poate fi zugrăvit singur sau (pentru prăznuirea de la 30 ianuarie, împreună cu Sfinții Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur
  • În registrul al cincilea (de jos) din Altar, între sfinții ierarhi, la dreapta (sud) față de fereastra centrală, în timp ce la stânga (nord) e zugrăvit Sf. Ioan Gură de Aur, iar alături de ei alți Sfinți ierarhi, cu numele lor și cu hârtii în mâini.
  • Mai poate fi zugrăvit, împreună cu Sf. Ioan Gură de Aur, și pe ușile împărătești ale Altarului, ca unii ce au alcătuit Sfintele Liturghii.
  • La pictarea trapezei unei mănăstiri, în registrul al doilea, sub Cina cea de Taină, este zugrăvit împreună cu ceilalți Sfinți ierarhi mai însemnați. Când e pictat aici, poartă în mâini o hârtie pe care zice: "Ni se cuvine negreșit a păzi frumusețea sufletului; din neamul cel omenesc, Dumnezeu o va cere aceasta".

Surse[]

  • Din învăţătura Sfinţilor Părinţi - antologie de texte patristice pe teme de dogmatică şi spiritualitate ortodoxă, Editura Bizantină, ??
  • Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, Sophia, București, 2000

en:Basil the Great

Advertisement